25 iulie

În zilele noastre, în care istoria se scrie cu o viteză uimitoare, este ușor să uităm trecutul. Dar sunt momente care rămân întipărite în memoria noastră colectivă, ca un far călăuzitor în furtunile prezentului. 25 iulie este unul dintre acele momente.

Eram un copil când s-au întâmplat acele evenimente. Îmi amintesc că stăteam în curte, jucându-mă cu vecinii mei, când am auzit zgomotul sirenelor. La început, am fost curioși, ca niște copii nevinovați. Dar pe măsură ce zgomotul se intensifica, am simțit o neliniște crescândă.

Am alergat în casă, unde părinții mei erau lipiți de televizor. Imaginile transmise erau terifiante: tancuri pe străzi, oameni împușcați, haos și confuzie. Nu puteam înțelege ce se întâmplă. Părinții mei, de obicei atât de calmi, erau speriați. Mi-au spus că se întâmplă o lovitură de stat, că oamenii încearcă să răstoarne guvernul.

Am petrecut orele următoare cu sufletul la gură, urmărind știrile. Nu puteam crede că așa ceva se întâmplă în țara noastră, în orașul meu. Simțeam că lumea mea se prăbușește. Dar, în același timp, am simțit și un sentiment de mândrie. Oamenii ieșeau în stradă, își riscau viețile pentru a apăra democrația. Erau curajoși, hotărâți și inspiraționali.

Aniversarea a 25 de ani de la acele evenimente este un moment de reflecție și recunoștință. Este un moment să ne amintim sacrificiile pe care oamenii le-au făcut pentru libertatea noastră, să le onorăm memoria și să ne reînnoim angajamentul față de valorile democratice.

În vremurile tulburi în care trăim, este mai important ca niciodată să ne păstrăm unitatea. Să ne amintim că suntem o națiune de oameni liberi, care nu se vor lăsa intimidați de cei care încearcă să submineze democrația noastră.

Să nu uităm niciodată lecțiile învățate din trecut. Să ne inspirăm din curajul și sacrificiul celor care au luptat pentru libertatea noastră. Și să ne angajăm să protejăm democrația noastră pentru generațiile viitoare.

Pentru că libertatea nu este un dar, ci o luptă continuă.