4F!

Am crescut cu o teamă profundă de a fi un "4F". Pentru cei care nu știu, "4F" este un termen folosit în sistemul militar românesc pentru a desemna pe cei care sunt considerați inapt pentru serviciul militar. Și nu doar orice inapt, ci cel mai rău fel, cel care nu este bun nici măcar pentru a ține o armă.

În copilărie, mi se spunea adesea că sunt slab, timid și lipsit de coordonare, iar aceste lucruri mă îngrozeau. Îmi petreceam nopțile răsucindu-mă în pat, îngrijorat că voi fi examinat de un medic militar și voi fi etichetat drept "4F".

Într-o zi, în timp ce mă jucam în curte, am căzut și mi-am julit genunchiul. În timp ce mama îmi îngrijea rana, mi-a spus: "Nu-ți face griji, fiul meu. Chiar dacă ești un "4F", tot vei fi special pentru mine".

Nu mi-am dat seama atunci, dar cuvintele mamei mele au fost o revelație. M-au făcut să realizez că valoarea mea nu era determinată de abilitățile mele fizice sau de capacitatea mea de a sluji în armată. Valoarea mea era determinată de dragostea celor care mă înconjurau și de capacitatea mea de a contribui la lume în felul meu unic.

De atunci, am învățat să îmbrățișez defectele mele. Sunt încă slab, timid și lipsit de coordonare, dar am găsit alte modalități de a-mi aduce contribuția la societate. Lucrez ca profesor, ajutând pe alții să își atingă potențialul.

Desigur, nu este întotdeauna ușor să fii diferit. Există momente în care mă simt în continuare ca un "4F", ca și cum nu aș fi suficient de bun. Dar apoi îmi amintesc cuvintele mamei mele și știu că sunt iubit și acceptat pentru cine sunt.

Dacă te simți vreodată ca un "4F", vreau să știi că nu ești singur. Nu ești defect. Ai valoare, indiferent de abilitățile sau dizabilitățile tale. Găsește-ți puterea în unicitatea ta și folosește-o pentru a face lumea un loc mai bun.

Îmbrățișează-ți defectele și strălucește în ceea ce ești tu. Nu ești un "4F". Ești o persoană extraordinară.