Am crescut într-o familie divizată de dragostea pentru fotbal. Tatăl meu era un fan înfocat al lui AEK, în timp ce mama mea era o susținătoare fidelă a lui PAOK. Această rivalitate a marcat copilăria mea și a creat o dinamică unică în familia noastră.
În zilele de meci, casa noastră se transforma într-un câmp de luptă. Tatăl meu își arăta cu mândrie steagul negru și galben, în timp ce mama mea flutura drapelul alb și negru cu pasiune. Insultele și tachinările zburau în aer, dar întotdeauna cu un strop de umor. Era o atmosferă încărcată de emoție și pasiune, dar și de iubire și respect.
În ciuda rivalității lor, părinții mei au fost de acord asupra unui lucru: dragostea lor necondiționată pentru fotbal. Ei mă luau la stadion de când eram copil, unde am experimentat frenezia mulțimii și am fost martor la meciuri epice. Am văzut victorii triumfătoare și înfrângeri zdrobitoare, dar pasiunea mea pentru fotbal nu a slăbit niciodată.
Cu toate acestea, rivalitatea dintre AEK și PAOK a luat o turnură întunecată în 1989. La o partidă controversată pe stadionul Toumba, un incident violent a dus la moartea unui suporter al lui AEK. Tragedia a șocat țara și a pus capăt temporar rivalității. Doliul și tristețea au domnit, iar fotbalul a pierdut din farmecul său.
În anii care au urmat, rivalitatea s-a reaprins, dar niciodată cu aceeași intensitate ca înainte. Ambele echipe au continuat să concureze la cel mai înalt nivel, oferind fanilor lor momente memorabile. Dar amintirea tragediei din 1989 a rămas o rană deschisă, un memento constant al costului rivalității excesive.
Astăzi, AEK și PAOK rămân echipele mele de suflet. Rivalitatea lor face parte din identitatea mea și a familiei mele. Este o rivalitate care a creat tensiuni, dar și o legătură neașteptată între noi. Pasiunea mea pentru fotbal și dragostea mea pentru ambele cluburi vor rămâne mereu cu mine.
Nu este vorba doar despre victorii sau înfrângeri. Este vorba despre emoția jocului, despre comunitatea de fani și despre legătura pe care o creăm prin rivalitatea noastră. AEK și PAOK vor rămâne mereu rivale, dar pentru mine, ele vor fi mereu echipele mele iubite.