ANAF




Autoritățile fiscale române au câștigat un loc de cinste pe podiumul mondial la capitolul imagistic. Cum au reușit funcționarii ANAF să bifeze atâtea eșecuri încât să ajungă vedete internaționale, vom analiza în continuare.

ANAF este acronimul pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală, iar statutul de vedetă mondială i-a fost atribuit de publicația americană The New York Times. Publicația a dedicat un articol de amploare eforturilor susținute ale Agenției de a strânge taxe de la popor, cu prețul oricărei încălcări a legii.

Iată doar câteva dintre "performanțele" ANAF, așa cum au fost ele consemnate de presa internațională, inclusiv de prestigioasa Financial Times:

  • Confiscarea a mii de telefoane mobile, laptopuri și tablete de la oameni nevinovați, sub pretextul că ar fi căutat dovezi de evaziune fiscală. Dispozitivele au fost apoi returnate proprietarilor fără nicio explicație, multe dintre ele cu datele șterse sau deteriorate.
  • Transmiterea de amenzi fiscale în cuantum de milioane de euro unor contribuabili care nu au comis nicio ilegalitate. La contestarea amenzilor, instanțele au anulat multe dintre ele, deoarece au fost emise fără bază legală.
  • Hărțuirea constantă a micilor afaceri, prin trimiterea de inspectori fiscali care au cerut documente inutile și au creat o atmosferă de teroare.

Autoritățile române s-au străduit să justifice acțiunile aberante ale ANAF, invocând lupta împotriva evaziunii fiscale. Cu toate acestea, experții estimează că evaziunea fiscală în România nu depășește 3%, în timp ce cheltuielile cu ANAF se ridică la peste 1 miliard de euro anual.

Dar ce se întâmplă de fapt cu banii confiscați de ANAF? Potrivit unui raport al Curții de Conturi, doar o mică parte din sumele colectate ajung de fapt la bugetul de stat. Restul se pierde pe drum, în marea gaură neagră a corupției și incompetenței.

În loc să fie o sursă de venit pentru stat, ANAF a devenit un coșmar pentru contribuabili. Agenția a creat un mediu de afaceri ostil, în care antreprenorii se tem să investească și să creeze locuri de muncă.

Situația este cu atât mai gravă cu cât ANAF pare să fie deasupra legii. Funcționarii Agenției beneficiază de imunitate, ceea ce înseamnă că nu pot fi trași la răspundere pentru abuzurile lor. Asta încurajează un comportament abuziv și arbitrar, în detrimentul cetățenilor.

Eșecurile repetate ale ANAF și comportamentul abuziv al angajaților săi au erodat încrederea publicului în instituțiile statului. Este timpul ca autoritățile să ia măsuri drastice pentru a reforma Agenția și a restabili legalitatea și transparența.

Cetățenii români merită o agenție fiscală care să își facă treaba corect și profesionist, fără a încălca drepturile omului și fără a le crea o atmosferă de teroare. Până atunci, însă, ANAF va continua să fie un simbol al statului disfuncțional și corupt din România.