bio

Dupa gradul de diferntiere a celulelor se clasifica in tesuturi embrionare si tesuturi definitive. I.TESUTURILE EMBRIONARE Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid. Se formeaza astfel celule noi,care se diferentiaza ulterior,specializandu-se si generand tesuturi definitive. Celulele meristematice sunt mici,rotunjite,cu pereşi subtiri,fara spatii libere intre ele . Sintetizeaza intens substantele organice. Meristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celule aflate in diferite faze ale mitozei. Embrionul este format la inceput numai din meristem primordial. Pe masura ce plantuta se dezvolta,majoritate celulelor se specializeaza si nu se mai divid . Raman cateva celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor. Din ele deriva meristeme primare ,cu un inceput de diferentiere,care asigura cresterea in lungime. Denumirea de meristeme apicale indica pozitia lor in varfurile de crestere. La unele familii(graminee) exista meristeme primare intercalare , deasupra nodurilor tulpinii . In unele cazuri,celulele tesaturilor definitive redobandesc capacitatea de diviziune si astfel apar meristeme secundare. Acestea sunt situate in afara axului organelor (de aceea sunt meristeme laterale), pe doua cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si a tulpinii. II. TESUTURILE DEFINITIVE Contin celule specializate care nu se mai divid. Ele pot fi :1.Tesuturi de aparare,formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma,formata de regula dintr-un singur strat de celule care acopera organele. Intr-o sectiune in radacina puteti observa sub rizoderma inca 2-3 straturi de celule cu rol in protectie. Ele formeaza exoderma care va prelua functia de protectie dupa ce rizoderma ,extrem de fragila ,va fi distrusa. Deci portiunile de radacina mai departate de varful de crestere sunt acoperite cu exoderma , cu celule cu peretii ingrosati si fara functie de absortie. Spre cilindrul central , ultimul strat de celule al scoartei este endoderma,tot cu celule cu peretii ingrosati si tot cu rol de protectie. La plantele cu ingrosare anuala se formeaza un meristem secundar numit cambiu suberofelodermic, cu asezare circulara . Prin diviziuni , el produce doua tesuturi: a. Spre exterior ,celule paralelipipedice care acumuleaza in perete o substanta impermeabila numita suberina. Ele mor si formeaza suberul tesut care ofera o buna protectie mecanica si izolare termica. b. Spre interior se formeaza felodermul,un tesut cu celule vii ,rotunjite,cu spatii intercelulare si, la unele tulpini , cu cloroplaste. 2.Tesuturile fundamentale produc sau depoziteaza substante. Unele tesuturi depoziteaza apa-tesuturi acvifere(la plante din zone secetoase)sau aer-tesuturi aerifere(la plante acvatice). 3.Tesuturile conducatoare transporta seva. Tesutul conducator contine celule alungite care formeaza doua feluri de vase . a.vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva bruta. Celulele cilindrice , dipuse cap la cap, isi pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi. Elementele in forma de inele sunt ingrosari ale pereteluibcelular menite sa-i de rezistenta; b.vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circula seva elaborata. Vasele se grupeaza,formand fascicule, si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere. La plantele cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El produce tesut liberian spre exterior si lemnos spre interior,determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. El functioneaza diferit primavara si toamna,rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere. 4.Tesuturi mecanice(de sustinere) dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp,in conditiile unei forte externe. Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati. Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim,iar cel la care ingrosarea este uniforma se numeste sclerenchim. 5.Tesuturile secretoare sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante:rasina,nectar,latex, arome. Celulele animale ,spre deosebire de cele vegetale , nu au perete celular. La animale se diferentiaza patru tipuri de tesuturi :epiteliale, conjunctive, muscular şi nervos. I.TESUTURI EPITELIALE ¤Epiteliile de acoperire invelesc suprafetele. Sunt formate din celule alaturate,asezate pe unul sau mai multe straturi sprijinite pe o membrana bazala fina, care pe separa de tesuturile vecine. In epitelii nu patrund vase de sange. Ele formeaza epiderma si captusesc cavitatile:tubul digestiv, caile respiratorii, inima, vasele etc. Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei, din cavitatea bucala, faringe si esofag au functie de protectie. Cele unistratificate , cu grosimi diferite , mai au adesea si functia de a fi traversate de unele substante. Epiteliul unistratificat care margineste vilozitatile intestinale este cilindric. Are celule inalte care preiau substante din intestin(la polul apical) si le trec in mediul intern (la polul bazal) realizand absortia. Mucoasa esofagului este formata din epiteliu pluristratificat. Are la baza un strat generator cu celule inalte ,care se divid impingandu-le pe celelalte spre suprafata. Cele ajunse la suprafatea sunt acum turtite si se desprind, astfel ca mucoasa se reinoieste permanent. Epiderma are tot epiteliu pluristratificat, cu un mecanism de regenerare asemanator cu cel esofagian, cu deosebirea ca celulele de la suprafata se incarca cu o substanta protectoare numita cheratina si mor. Mucoasa trheala are celule asezate pe un singur strat dar cu nucleii la inaltimi diferite ,dand impresia ca este stratificata(este deci epiteliu pseudostratificat) ¤Epiteliile secretoare produc si elimina substante. Ele sunt deci principalele componente ale glandelor. Glandele pot fi exocrine(care elimina la exterior sau in cavitati ), endocrine(care produc hormoni si ii elimina in mediul intern) si mixte(cu ambele functii). ¤Epiteliile senzoriale contin celule specializate in receptionarea unor stimuli si transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central. Ele intra in alcatuirea unor organe de simt. II.TESUTURI CONJUNCTIVE Sunt formate din celule distantate, intre care se afla fibre si un material-substanta fundamenta. Dupa consistenta substantei fundamentale ele pot fi moi, semidure,dure si fluide. 1. Tesuturile conjuntive moi au structuri diferite si indeplinesc o mare varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor, hranesc alte tesuturi, ofera protectie mecanica, depoziteaza grasimi , produc elemente figurate ale sangelui , au rol in imunitate etc. Tesuturile confunctive moi au trei componente: a. In tesutul lax componentele sunt in proportii aproximativ egale; contine nervi si multe vase, hranind si insotind alte tesuturi cum ar fi cel epitelial. b. Tesutul fibros, datorita multor fibre de colagen , are o deosebita rezistenta mecanica.(este nevoie de acest tesut in derma, tendoane, articualtii, invelisurile organelor interne). c. Tesutul elastic are multe fibre elastice(este nevoie de el in peretii vaselor de sange si in plamani). d. Tesutul adipos are celule care acumuleaza grasimi de rezerva. e. Tesutul reticulat are o retea de fibre fine intre celulr care, prin nenumarate diviziuni, produc elemente figurate ale sangelui. 2. Tesutul conjunctiv semidur formeaza cartilajele. Acestea nu au vase de sange. a) Tesutul cartilaginos hialin este situat la suprafetele articulate ale oaselor, peretelui laringelui si traheei si cartilajele costale. Are un aspect translucid, albicios si elasticitate redusa. Contine fibre putine si foarte fine. b) Tesutul cartilaginos elastic este bogat in fibre elastice. Este prezent in pavilionul urechii. c) Tesutul cartilaginos fibros are celule putine si este bogat in fibre care ii dau o rezistenta deosebita. Il intalnim in discurile dintre vertebre si in articulatii.