În lumea istoriografiei românești, numele lui Dumitru Buzatu răsună ca o simfonie a erudiției și a devotamentului față de adevăr. Acest om de știință remarcabil, născut la 18 august 1937, în satul Buftea din județul Ilfov, a dedicat o viață întreagă studierii și scrierii istoriei, lăsând o amprentă de neșters asupra cunoașterii noastre despre trecutul românesc.
Ca un copil curios și dornic de cunoaștere, Dumitru Buzatu a excelat la studiile sale, absolvind cu brio Facultatea de Istorie a Universității din București în 1960. Pasiunea sa pentru istorie l-a determinat să rămână în lumea academică, unde a parcurs rapid toate treptele profesionale, ajungând profesor universitar doctor.
Opera lui Dumitru Buzatu este vastă și diversă, cuprinzând peste 70 de volume și sute de articole științifice. Abordările sale profunde și riguroase au acoperit o gamă largă de subiecte, de la istoria militară la cea diplomatică și culturală. Însă, o pasiune deosebită a domniei sale a fost istoria secolului al XIX-lea, perioadă pe care a studiat-o cu o minuțioasă atenție, dezvăluind aspecte inedite și complexe ale României moderne.
Dincolo de erudiția sa, Dumitru Buzatu a fost un om cu un umor fin și o dragoste profundă pentru țara sa. El credea cu tărie în puterea educației și a luptat neobosit pentru a promova valorile naționale. Cu o voce blândă, dar fermă, a condamnat orice formă de nedreptate și a apărat cu tenacitate adevărul istoric.
Dumitru Buzatu a fost un om de excepție, un istoric strălucit și un patriot devotat. Moștenirea sa academică și morală va continua să inspire generații de români, amintindu-ne de importanța cunoașterii istoriei noastre și de datoria de a o apăra cu toate puterile.
"Istoria nu este o simplă colecție de fapte, ci o călătorie fascinantă în trecutul nostru, care ne ajută să înțelegem prezentul și să construim un viitor mai bun." - Dumitru Buzatu