Florin Brătescu: Un nume, o profesie, o pasiune

Numele meu este Florin Brătescu și sunt un arhitect român cu o carieră de peste 20 de ani.

Întotdeauna am fost pasionat de artă și design, iar arhitectura a fost dragostea mea de când eram copil. Îmi amintesc cum desenam case și clădiri în caietele mele încă de când eram la școală.

După ce am absolvit liceul, am continuat studiile la Facultatea de Arhitectură din București. Acolo am descoperit adevărata mea vocație și am început să mă aprofundez în tainele acestei profesii.

Îmi place să cred că arhitectura este mai mult decât simpla proiectare a clădirilor. Este o artă care combină funcționalitatea cu estetica, creând spații care să răspundă nevoilor umane și să inspire.

De-a lungul carierei mele, am avut ocazia să lucrez la o gamă largă de proiecte, de la case particulare la clădiri publice și comerciale. Fiecare proiect a fost o provocare unică, dar și o oportunitate de a-mi pune în valoare creativitatea și abilitățile tehnice.

Una dintre cele mai memorabile experiențe ale mele a fost proiectarea unei școli pentru copii cu nevoi speciale. A fost o provocare specială, deoarece trebuia să creez un spațiu care să fie atât funcțional, cât și primitor pentru copiii cu dizabilități.

Am petrecut mult timp studiind nevoile copiilor și vorbind cu părinții și profesorii lor. În cele din urmă, am venit cu un design care a fost apreciat atât de copii, cât și de personal.

Într-o altă ocazie, am fost implicat într-un proiect de restaurare a unei clădiri istorice. A fost o muncă delicată, deoarece trebuia să păstrez caracterul original al clădirii, în timp ce o aduceam la standardele moderne.

Am reușit să armonizez elementele arhitecturale vechi cu tehnologiile moderne, creând un spațiu elegant și funcțional, care respecta istoria și caracterul clădirii.

Arhitectura este o profesie care mă pasionează și mă motivează în fiecare zi. Îmi oferă oportunitatea de a folosi creativitatea și abilitățile mele tehnice pentru a crea spații care îmbunătățesc viețile oamenilor.

Cred că fiecare clădire are o poveste de spus și este datoria arhitectului să o descopere și să o exprime în design-ul său.