Schengen, spațiul fără frontiere

Schengen este o zonă de liberă circulație care cuprinde 26 de țări europene. A fost creată în 1985 prin Acordul de la Schengen, care a eliminat controalele la frontierele interne dintre țările membre. Spațiul Schengen permite cetățenilor acestor țări să călătorească liber fără a prezenta pașaportul sau alte documente de identitate la granițe.

Spațiul Schengen a adus numeroase beneficii țărilor membre. A facilitat călătoriile și comerțul, a sporit turismul și a creat un sentiment de unitate europeană. De asemenea, a contribuit la combaterea criminalității transfrontaliere și a îmbunătățit siguranța cetățenilor.

Cum funcționează spațiul Schengen?

Spațiul Schengen se bazează pe principiul recunoașterii reciproce a controalelor la frontiere externe. Adică fiecare țară membră efectuează controale la frontierele sale externe, considerate granițe externe ale întregului spațiu Schengen.

Odată ce o persoană intră legal în spațiul Schengen, poate călători liber în toate țările membre fără a fi supusă unor controale la frontiere interne. Acest lucru se aplică atât cetățenilor statelor membre, cât și cetățenilor țărilor terțe care au intrat legal.

Cine face parte din spațiul Schengen?

Următoarele 26 de țări fac parte din spațiul Schengen:

Austria
Belgia
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Islanda
Italia
Letonia
Liechtenstein
Lituania
Luxemburg
Malta
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Elveția
Ungaria

Care sunt beneficiile spațiului Schengen?

Spațiul Schengen a adus numeroase beneficii cetățenilor și economiilor țărilor membre:

Libertate de călătorie: Cetățenii pot călători liber în toate țările membre fără a fi supuși controalelor la frontiere interne.
Facilitarea comerțului: Eliminarea controalelor la frontiere interne a facilitat comerțul și transportul de mărfuri între țările membre.
Creșterea turismului: Libertatea de călătorie a sporit turismul în întreaga zonă Schengen, beneficiind industriile hotelieră și de călătorie.
Sentiment de unitate europeană: Spațiul Schengen a creat un sentiment de unitate și cooperare între țările membre.
Combaterea criminalității transfrontaliere: Cooperarea dintre țările membre în cadrul spațiului Schengen a îmbunătățit combaterea criminalității transfrontaliere.
Siguranță sporită: Eliminarea controalelor la frontiere interne a permis resurselor polițienești să se concentreze pe alte forme de criminalitate și pe asigurarea siguranței publice.

Care sunt provocările spațiului Schengen?

Spațiul Schengen s-a confruntat cu o serie de provocări în ultimii ani:

Criza migrației: Afluxul de migranți în Europa în 2015 și 2016 a pus presiune asupra spațiului Schengen, deoarece unele țări membre au reintrodus controale temporare la frontiere interne.
Amenințări teroriste: Atacurile teroriste din Paris și Bruxelles au ridicat preocupări cu privire la securitatea frontierelor externe ale spațiului Schengen.
Criza statului de drept în Polonia și Ungaria: Preocupările legate de statul de drept în Polonia și Ungaria au dus la discuții despre posibile sancțiuni împotriva acestor țări, inclusiv suspendarea participării lor la spațiul Schengen.

Viitorul spațiului Schengen

Viitorul spațiului Schengen este incert. Crizele recente au pus presiune asupra sistemului, iar unele țări membre și-au exprimat îngrijorări cu privire la capacitatea sa de a face față provocărilor viitoare.

Cu toate acestea, majoritatea țărilor membre rămân angajate față de spațiul Schengen și cred că acesta este esențial pentru Europa. Viitorul spațiului Schengen va depinde de capacitatea țărilor membre de a colabora eficient pentru a rezolva provocările și de a menține integritatea sistemului.