Schengen, la început un simplu acord semnat de cinci țări europene, a devenit astăzi un simbol al unității și libertății europene.
Acordul Schengen, semnat în 1985 în satul omonim din Luxemburg, a abolit controalele la frontierele interne dintre țările semnatare, creând o zonă vastă în care cetățenii și bunurile se pot deplasa liber, fără a fi supuși controalelor vamale sau de pașapoarte.
Începuturile acordului Schengen
Ideea de a crea o zonă liberă de granițe în Europa nu este nouă. Încă din secolul al XIX-lea, au existat propuneri pentru a facilita circulația persoanelor și bunurilor între țările europene. Cu toate acestea, abia după cel de-al Doilea Război Mondial condițiile au devenit favorabile pentru a pune în aplicare un astfel de proiect.
Crearea Comunității Economice Europene (CEE) în 1957 a pus bazele unei piețe comune europene, care a stimulat comerțul și circulația lucrătorilor între statele membre. În anii 1970, criza petrolului a subliniat necesitatea unei mai mari cooperări economice și politice în Europa. Acest context a favorizat lansarea proiectului Schengen.
Semnarea acordului Schengen
Inițial, acordul Schengen a fost semnat de cinci țări: Franța, Germania, Belgia, Olanda și Luxemburg. Aceste țări au convenit să abolească controalele la frontierele lor interne, creând o zonă de liberă circulație. Acordul a intrat în vigoare în 1995 și, de atunci, a fost extins la 26 de țări europene.
Impactul acordului Schengen
Acordul Schengen a avut un impact profund asupra Europei. Acesta a facilitat circulația persoanelor, bunurilor și serviciilor, a sporit comerțul și a contribuit la creșterea economică. De asemenea, a creat un sentiment de unitate și solidaritate între țările europene.
Criticile aduse acordului Schengen
În ciuda beneficiilor sale, acordul Schengen a fost criticat și pentru unele aspecte. Una dintre critici este că a facilitat circulația criminalilor și teroriștilor. De asemenea, s-a susținut că acordul a erodat suveranitatea statelor naționale și a condus la o pierdere a controlului asupra propriilor granițe.
Viitorul acordului Schengen
Viitorul acordului Schengen este incert. În prezent, există mai multe provocări care amenință integritatea zonei Schengen, cum ar fi criza refugiaților, amenințările teroriste și creșterea populismului și naționalismului în Europa. Cu toate acestea, majoritatea țărilor semnatare rămân angajate în menținerea acordului Schengen și în găsirea soluțiilor la provocările cu care se confruntă.
Concluzie
Acordul Schengen este un exemplu de succes al cooperării europene. Acesta a creat o zonă de liberă circulație în Europa, care a facilitat comerțul, a sporit creșterea economică și a creat un sentiment de unitate și solidaritate între țările europene. Cu toate acestea, acordul se confruntă cu o serie de provocări în prezent, iar viitorul său este incert. Rămâne de văzut dacă țările semnatare vor putea să depășească aceste provocări și să mențină zona Schengen ca un simbol al unității și libertății europene.